Anxietatea este o parte normală a vieții. Cu toate acestea, persoanele cu tulburări de anxietate experimentează frecvent îngrijorări și frici intense, excesive și persistente cu privire la situațiile de zi cu zi. Adesea, aceste tulburări implică episoade repetate de sentimente bruște de anxietate intensă și frică sau teroare, care ating un vârf în doar câteva minute (atacuri de panică).
Aceste sentimente de anxietate și panică interferează cu activitățile zilnice, sunt dificil de controlat, sunt disproporționate față de pericolul real și pot dura mult timp. Poți evita anumite locuri sau situații pentru a preveni aceste sentimente. Simptomele pot începe în copilărie sau adolescență și pot continua până la maturitate. Uneori, anxietatea rezultă dintr-o afecțiune care necesită tratament.
Orice formă de anxietate ai, tratamentul te poate ajuta să duci o viață normală.
Tulburare de anxietate generalizată
Este caracterizată prin anxietate cronică, îngrijorare exagerată și tensiune, chiar și atunci când există puțin sau nimic care să o provoace.
Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)
Se caracterizează prin gânduri recurente, nedorite (obsesii) și/sau comportamente repetitive (compulsii). Comportamentele repetitive, cum ar fi spălarea mâinilor, numărarea, verificarea sau curățarea sunt adesea efectuate cu speranța de a preveni gândurile obsesive sau de a le face să dispară. Efectuarea acestor așa-numite „ritualuri” oferă doar ușurare temporară, iar nerealizarea lor crește semnificativ anxietatea.
Tulburare de panică
Este caracterizează prin episoade neașteptate și repetate de frică intensă, însoțite de simptome fizice, care pot include dureri în piept sau abdomen, palpitații cardiace, dificultăți de respirație sau amețeli.
Tulburare de stres posttraumatică (PTSD)
Este o tulburare de anxietate care se poate dezvolta după expunerea la un eveniment terifiant sau la o încercare în care s-au produs sau au fost amenințate vătămări fizice grave. Evenimentele traumatice care pot declanșa PTSD includ: agresiuni personale violente, dezastre naturale sau cauzate de oameni, accidente sau lupte militare.
Fobie socială (sau tulburare de anxietate socială)
Este caracterizată prin anxietate copleșitoare și conștiință de sine excesivă în situațiile sociale de zi cu zi. Fobia socială poate fi limitată la un singur tip de situație – cum ar fi teama de a vorbi în situații formale sau informale sau de a mânca sau bea în fața altora – sau, în forma sa cea mai severă, poate fi atât de intensă, încât o persoană are simptome aproape oricând se află în preajma altor oameni.
Unele persoane care suferă stări de anxietate pot avea o predispoziție genetică spre anxietate. Cu toate acestea, dacă aveți un părinte sau o rudă apropiată cu anxietate sau alte afecțiuni de sănătate mintală, nu înseamnă că vei dezvolta automat anxietate.
Cercetările sugerează că persoanele cu anumite trăsături de personalitate sunt mai susceptibile către anxietate. De exemplu, copiii perfecționiști, ușor deranjați, timizi, inhibați, care nu au respect de sine sau vor să controleze totul, uneori dezvoltă anxietate în timpul copilăriei, adolescenței sau ca adulți.
Condițiile de anxietate pot apărea din cauza unuia sau mai multor evenimente stresante din viață. Declanșatorii obișnuiți includ: stresul muncii sau schimbarea locului de muncă, schimbarea locuinței, sarcina și nașterea, probleme de familie și relații, șoc emoțional major în urma unui eveniment stresant sau traumatic, abuz verbal sau sexual, fizic sau emoțional, traume, moartea sau pierderea unei persoane dragi.
Boala fizică cronică poate contribui, de asemenea, la stări de anxietate sau poate avea impact asupra tratamentului, fie al anxietății, fie al bolii fizice în sine. Condițiile cronice frecvente asociate cu condițiile de anxietate includ: diabet, astm, hipertensiune arterială și boli de inimă. Unele condiții fizice pot imita condițiile de anxietate, cum ar fi o tiroidă hiperactivă. Poate fi util să fii evaluat de un medic, pentru a determina dacă poate exista o cauză medicală pentru sentimentele de anxietate.
În timp ce unii oameni pot experimenta singuri o afecțiune de anxietate, alții pot avea afecțiuni multiple de anxietate sau alte afecțiuni de sănătate mintală. Depresia și stările de anxietate apar adesea împreună. Este important să verifici și să primești asistență pentru toate aceste condiții în același timp.
Unele persoane care suferă de anxietate pot folosi alcool sau alte droguri pentru a le ajuta să-și gestioneze starea. În unele cazuri, acest lucru poate duce la dezvoltarea unor probleme de consum de substanțe, care se adaugă la starea deja existentă de anxietate. Consumul de alcool și substanțe poate agrava condițiile de anxietate, în special pe măsură ce efectele substanței se epuizează.
Nu uitați! Toți suntem diferiți și este adesea o combinație de factori care poate contribui la dezvoltarea unei stări de anxietate. Este important să ne amintim că nu puteți identifica întotdeauna cauza anxietății sau să schimbați circumstanțele dificile. Cel mai important lucru este să recunoști semnele și simptomele și să soliciți sfaturi și sprijin.
Simptomele anxietății
Tulburarea de anxietate generalizată te poate afecta atât fizic cât și mental, iar severitatea simptomelor variază de la persoană la persoană: unele persoane au doar 1 sau 2 simptome, în timp ce altele au multe altele. Ar trebui să consulți un medic de familie dacă anxietatea vă afectează viața de zi cu zi sau îți provoacă suferință.
Iată, în continuare, cele mai frecvente simptome de anxietate:
Anxietatea poate provoca o schimbare a comportamentului și a modului în care gândești și simți despre lucruri, rezultând simptome precum:
Simptomele te pot determina să eviți contactul social (vizitele familiei și ale prietenilor) pentru a evita sentimentele de îngrijorare și teamă. S-ar putea să îți fie dificil și stresant să mergi la muncă și să fie nevoie să îți iei concediu. Aceste acțiuni te pot face să te îngrijorezi și mai mult și pot duce la scăderea stimei de sine.
Anxietatea poate avea, de asemenea, o serie de simptome fizice, care includ:
