Tulburarea borderline este o tulburare de sănătate mintală care afectează modul în care gândești și simți despre tine și despre ceilalți, cauzând probleme de funcționare în viața de zi cu zi. Include probleme legate de imaginea de sine, dificultăți în gestionarea emoțiilor și a comportamentului și un model de relații instabile.
În tulburarea de personalitate borderline, simți o teamă intensă de abandon sau instabilitate și este posibil să ai dificultăți în a tolera să fii singur. Cu toate acestea, furia nepotrivită, impulsivitatea și schimbările frecvente ale dispoziției pot alunga pe alții, chiar dacă dorești să ai relații sănătoase și de durată.
Tulburarea de personalitate borderline începe de obicei până la vârsta adultă timpurie. Starea pare să se agraveze la vârsta adultă tânără și se poate îmbunătăți treptat, odată cu vârsta.
Dacă ai o tulburare de personalitate limită, nu te descuraja. Mulți oameni cu această tulburare se îmbunătățesc în timp cu tratament și pot învăța să trăiască o viață satisfăcătoare.
Tulburarea de personalitate limită afectează felul în care te simți despre tine, modul în care te relaționezi cu ceilalți și modul în care te comporți. Simptomele pot include:
O teamă intensă de abandon, chiar mergând la măsuri extreme pentru a evita separarea sau respingerea reală sau imaginară.
Un tipar de relații intense instabile, cum ar fi idealizarea cuiva într-un moment și apoi credința bruscă în faptul că persoanei nu îi pasă suficient.
Schimbări rapide în identitatea de sine și în imaginea de sine, care includ obiective și valori schimbătoare. Te vezi pe tine ca pe cineva rău sau ca și cum nu ai exista deloc.
Perioade de paranoia legată de stres și pierderea contactului cu realitatea, care durează de la câteva minute la câteva ore.
Comportament impulsiv și riscant, cum ar fi jocurile de noroc, conducerea nesăbuită, sexul nesigur, cheltuieli iresponsabile, mâncatul excesiv sau abuzul de droguri sau sabotarea succesului prin renunțarea bruscă la un loc de muncă bun sau încheierea unei relații sănătoase.
Amenințări suicidare sau comportament sau auto-rănire, adesea ca răspuns la teama de separare sau respingere.
Schimbări ample de dispoziție care durează de la câteva ore la câteva zile, care pot include fericire intensă, iritabilitate, rușine sau anxietate.
Mânie nepotrivită, intensă, cum ar fi pierderea frecventă a cumpătului.
Genele moștenite de la părinții tăi te pot face mai vulnerabil la dezvoltarea borderline. Un studiu a constatat că, dacă 1 geamăn identic avea borderline, exista o șansă de 2 din 3 ca celălalt geamăn identic să aibă și borderline. Cu toate acestea, rezultatele trebuie tratate cu prudență și nu există dovezi ale unei gene pentru borderline.
Se crede că mulți oameni cu borderline au ceva în neregulă cu neurotransmițătorii din creier, în special serotonina. Neurotransmițătorii sunt „substanțe chimice mesager” folosite de creierul tău pentru a transmite semnale între celulele creierului. Nivelurile modificate de serotonină au fost legate de depresie, agresivitate și dificultăți de control al impulsurilor distructive.
Cercetătorii au folosit tehnologia RMN pentru a studia creierul persoanelor cu borderline. Scanările RMN utilizează câmpuri magnetice puternice și unde radio pentru a produce o imagine detaliată a interiorului corpului.
Scanările au arătat că la mulți oameni cu BPD, 3 părți ale creierului erau fie mai mici decât se așteptau, fie aveau niveluri neobișnuite de activitate. Aceste părți au fost:
Dezvoltarea acestor părți ale creierului este afectată de creșterea timpurie. Aceste părți ale creierului sunt, de asemenea, responsabile pentru reglarea dispoziției, ceea ce poate explica unele dintre problemele pe care le au persoanele cu borderline în relațiile apropiate.
O serie de factori de mediu par să fie frecvenți și răspândiți în rândul persoanelor cu borderline. Acestea includ:
Relația unei persoane cu părinții și familia are o influență puternică asupra modului în care ajunge să vadă lumea și a ceea ce cred despre alți oameni.
Frica nerezolvată, furia și suferința din copilărie pot duce la o varietate de modele de gândire adulte distorsionate, cum ar fi:
Când vine vorba de tratament, atât medicamentele, cât și terapia sunt folosite pentru a gestiona simptomele, deși unii aleg să le folosească în combinație sau singure. Probleme precum ideea suicidară și autovătămarea pot crea nevoia de spitalizare pe termen scurt cu tulburare borderline. Dacă tu sau cineva pe care îl cunoști aveți gânduri sinucigașe, căutați ajutor imediat.
Este important să reții că persoanele cu această tulburare sunt capabile să ducă o viață sănătoasă atunci când caută și se angajează în tratament. Există mai multe modalități de terapie care ajută, astfel încât să discuți cu un profesionist din domeniul sănătății mintale despre opțiuni este util pentru a determina ce tratament va funcționa cel mai bine.
Acesta este un tip de terapie cognitiv-comportamentală concepută special pentru a trata tulburarea de personalitate borderline și ajută pacienții să învețe să tolereze emoțiile intense. Individul învață abilități de coping care îl vor ajuta să-și dea seama cum să reacționeze mai eficient atunci când se află într-o situație dificilă sau când simte creșterea emoțiilor puternice. Se pune accent pe abilitățile interpersonale pentru a ajuta la gestionarea conflictelor în relații și pe atenție, pentru a ajuta la tolerarea stresului cauzat de emoții intense. Cercetările au arătat că această terapie este foarte eficientă în tratamentul tulburării de personalitate borderline.
Acest tip de terapie analizează copilăria participantului și modul în care o copilărie nefericită poate duce la o dezvoltare nesănătoasă a ideilor, atitudinilor și gândirii despre lumea din jurul lui. Scopul acestui tip de terapie este de aprivi îndeaproape convingerile pe care individul le are și care sunt nesănătoase și să lucreze la schimbarea acestor convingeri pentru a le face mai pozitive.
